”ORICE INCEPUT ARE O VRAJA PESTE FIRE”
Imi plac inceputurile…mereu mi-au placut, pur si simplu ma fascineaza lucrurile noi, atunci cand le vad pentru prima data imi trezesc in suflet un amestec de sentimente…Imi plac in special inceputurile de povesti…au acel ceva magic care atrage, care te face sa visezi, sa crezi, sa astepti nerabdator ce se va intampla in continuare…din pacate nu gasesti la tot pasul povesti, nici macar vise dar totusi ma simt in fiecare secunda intr-o tara a povestilor si incerc pe cat posibil sa ma bucur de fiecare moment al vietii, de fiecare capitol al povestii mele…
Dar, pe cat de mult ador inceputurile, pe atat ma deziluzioneaza toate finalurile…sunt scurte, cate-odata sunt neasteptate sau socante, insa au un scop atat de meschin…pur si simplu ele marcheaza sfarsitul unei carti…capatul liniei, locul in care imaginatia trebuie sa continue firul intamplarilor…
De multe ori mi-am dorit sa am o carte fara sfarsit, o carte care sa continue sa si spuna povestea, fara limite, sa cuprinda in paginile sale toata frumusetea si culorile lumii…asa ceva insa, din pacate nu s-a inventat inca…m-am consolat insa, fiindca, daca am avea o asemenea carte, am fi complet fascinati de ea, am citii la infinit si ne’am trezii in momentul in care nu mai vedem bine literele ca suntem batrani, bolnavi si ca viata s-a scurs din trupurile noastre…
Trebuie asadar, sa ne scriem propriile carti, insa nu cu pixul pe hartie, ci pur si simplu traindu-ne viata in totalitate, nu pe jumatate…
Vreau sa fac, din fiecare moment al povestii mele ceva important, asa ca, incepand de astazi voi scrie, in fiecare zi cate-un articol mai mult sau mai putin important pentru tine, despre mine, trebuia sa incep si eu de undeva, si m-am gandit ca cel mai potrivit ar fi sa incep cu inceputul….
Cine sunt eu?
O persoana, ca si tine dealtfel, imi place culoarea mov, imi place sa rad, sa glumesc, sa ma plimb cu prietenii, sa merg pe role…poate si tie iti plac aceleasi lucruri, dar totusi suntem atat de diferiti…percepem intr-o maniera proprie fiecare particula de substanta din acest univers, fie ca ne dam seama , fie ca nu…insa asta nu ne impiedica sa avem atat de multe in comun…chiar si acest articol ne leaga cumva…amandoi l-am citit, acum eu il scriu, imi deschid sufletul in fata unei pagini albe de hartie, incercand sa exprim in cuvinte ceea ce simt si cred, ma gandesc la tine, ma gandesc ce-ai spune tu daca ai fi in locul meu…eu nu pot sa mi fac o parere despre tine, insa tu da, poti sa mi spui macar daca iti plac si tie inceputurile, sau macar acest inceput de poveste…
